Vesnicia

“ fotografia este cel mai important dar facut omenirii"

Timpul ucide … intotdeauna cu aceeasi cruzime cu care nu iarta niciodata secunda , clipa … vesnicia ramasa intr-un ungher din sufletul fiecarei sperante …
Cum sa poti ramane vesnic decat prin fotografie … ? cum sa poti trai in fiecare clipa mai puternic si mai frumos decat imortalizandu-ti viata … clipa … fiinta …?
Da , este un dar … cel mai important … pt ca doar el mai poate ascunde speranta clipei vesnice … speranta unei vieti care nu se va stinge niciodata …
Da , este un dar … pentru ca fiecare culoare isi are sensul ei … pt ca fiecare reflex ascunde in infinitul lui un gand … un sens , un vis ..
Acelasi vis ce nimeni , niciodata nu-l va putea implini mai bine decat timpul trecut … acelasi timp care insa nu va muri niciodata …
Fotografie e speranta .. fotografia e sens , fotografia e lume , fotografia e vesnicie … e infinitul tuturor vremurilor demult apuse …
Clipa se scurge , secunda moare , minutul plange … singurul care ramane este zambetul imortalizat intr-un ungher ascuns al camerei … in care privesti ani si ani la rand … si de care te bucuri o intreaga viata ….
Oglinda iti rade perfid : “ nimic din ce ai fost nu vei mai fi … esti sters , esti livid , esti altul … tu ai murit .. in locul tau e un alt “ el “ , mai trist si mai ganditor , mai palid si mai nefericit ! “ …. Insa rama din perete iti zambeste fericit : “ esti tu , aici ramai la fel … acelasi in fiecare secunda , acelasi in vesnicie .. aici nu exista moarte , aici nu exista batranete … aici nu se plange .. aici esti tu .. cu zambetul si fericirea ta … ! “
Esti fericit ! Multumeste-I vesniciei tale pentru darul ceresc … fotografia care inca poarta … si va purta mereu nostalgia copilariei tale , surasul fericirii ; fotografia ce iti deschide in fiecare zi aceeasi poarta a amintirii … aceeasi usa a nadejdii si a infinitului … aici nu exista infern … niciodata nu va fi ..
Aici este mereu primavara , aici mereu exista blitul sperantei … aici verdele nu se ofileste niciodata .. aici fericirea isi traieste vesnicia cu fiecare culoare …
Trupul te uita , tu insa nu ai avea cum sa-l uiti pe el … ochii iti sunt mereu acolo , in fiecare secunda cufundati in profunzimea timpului batran .. dar niciodata mort … pentru ca fotografia este viata … darul pe care cerul l-a dat fiecaruia din noi pentru a trai mai frumos decat ieri …
Darul pe care nu l-ai platit niciodata … darul pentru care niciodata nu ti se va cere un leu … darul pe care orice sarac il pastreaza cu sfintenie … darul pe care nimeni nu il va vinde vreodata …- cine si-ar vinde vesnicia ..?
Cine si-ar trada sufletul ? suntem aceeasi hoinari pe cararile timpului … suntem aceiasi cersetori ai vietii … dar niciodata nu vom muri … pentru ca avem ceea ce nu vrem sa pierdem niciodata : viata unei clipa , clipa unei vieti …!