vesnicie furata

Vesnicie furata
- in memoria lui Dumitru Berbunschi-

am furat pentru voi vesnicia
atunci cand cerul m-a chemat definitiv la el.
Am ajuns talharul nemuririi
Pentru ca am vrut sa imi intelegeti tacerea.

Am spart norii in bucatele si i-am transformat in lacrimi
Pentru ca Voi sa intelegeti
Ca atunci cand ploua
Cerul plange dupa Voi.

Ingerii m-au oprit acolo pentru ca
Am iesit invingator din lupta cu infernul
Si au inteles ca doar Eu
Pot sa va sparg tacerile
Si sa le transform in cuvinte.

Am furat vesnicia
Pentru ca am stiut ca este singura din Univers.
Si pentru ca Justitia cerului este cea mai apriga
Am primit (pentru voi!) cea mai cruda pedeapsa:
Vesnicia mortii!

Dar atunci cand am furat-o
Am stiut s-o inmultesc:
v-am invatat sa va inchideti sentimentele intr-un cotlon de gand
si sa aruncati cheia in ceruri.
Eu v-am scris pe ea “V” de la victorie
Si v-am trimis-o inapoi.
Si-acum o purtati in buzunare.


VOI chiar sunteti invingatori!